Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Obiective turistice

Monumente comemorative și de artă plastică

  Monumentul „DADA” Tristan Tzara este unul dintre cele mai importante şi mai cunoscute atracții antropice din municipiul Moineşti, fiind „un punct de referinţă în peisajul cultural al localităţii”. Aflat în N-E localitaţii, pe drumul care duce spre Bacău, monumentul a fost construit în memoria lui Tristan Tzara.

Ridicat de sculptorul german de origine română Ingo Glass (a primit distincția de cetățean de onoare al municipiului Moinești în 2018, monumentul DADA este alcătuit din 4 litere („D”, „A”, „D”, „A”), repetate la interior și răsucite la 90 grade, așezate pe o suprafață mozaicată cu inscripția T-Z-A-R-A, reliefând faptul că titulatura exactă a ansamblului monumental este „Tzara DADA”. Dimensiunile edificiului sunt impresionante: 25 metri lungime, 2,6 metri lăţime, 10 metri înălţime, iar întreaga creaţie artistică, alcătuită dintr-o combinaţie de beton cu oţel, cântăreşte 120 tone.

Ansamblul monumental „Cavalerul Tristan Tzara” a fost realizat în 2013 de către artistul plastic Romeo Dumitrescu (București) în concepția cinetic aleatoriu, aproape în totalitate din aluminiu șlefuit. Monumentul îl prezintă pe „moineșteanul universal” (apud. Șerban  Cioculescu) stând în piciorul stâng pe vârful unei piramide plimbată de un cal amplasat pe un cărucior cu patru roți (DADA, în limba franceză, are semnificația de căluț de jucărie).

Monumentul Eroilor din Războiul pentru Independenţă (Monument istoric B) se află într-o zonă pitorească,  Parcul cu Tei. Acest monument a fost ridicat  în anul 1908, pentru a comemora erorii căzuţi pe câmpurile de luptă în cadrul Războiului de Independenţă din perioada 1877-1878. Se spune că în trecut, în serile de vară, parcul era vizitat de mulţi oameni care priveau cum fanfara militară mărşăluia în apropierea monumentului şi intona imnuri şi melodii de dans la modă, iar fetele dansau cu cavalerii lor la lumina lămpilo (c.f. Eustațiu Dobru, 2003; c.f. Ion Acăi, 2004).
Sculpturile emblematice pentru mişcarea avangardistă, Foarfeca DADA, Grifonul şi sufletul lui Tristan Tzara realizate de către Marius Leonte se află în Parcul DADA din Municipiul Moineşti şi reprezintă un omagiu adus confondatorului mişcării culturale dadaiste.

Cavalerul de Cucuteni reprezintă o sculptură în lemn realizată de către Lucian Tudorache (Piatra Neamț). Este localizată la intrarea în Parcul Băi dinspre strada Tudor Vladimirescu.
„Înger Purtător” – Constituie o sculptură în lemn realizată de către Nicolae Popa (București) ; se află în curtea Spitalului Municipal de Urgență Moinești, lângă biserica de lemn cu hramul  „Sfântul Pantelimon”, lângă sculptura „Doru-Metru” – aparat de măsurat dorul de țară, realizat de artistul plastic basarabean Valentin Vârtosu (Chișinău) – reprezintă o lucrare din lemn și metal ce simbolizează greutatea sentimentului de dor de țară a  românilor plecați peste granițe.
Creația sculpturală dadaistă „Sfânta Treime”, realizată tot de Dr. Romeo Dumitrescu, reprezintă o sculptură emblematică pentru mișcarea avangardistă care redă Sfânta Treime în viziune dadaistă.
Înger de Cucuteni – este o sculptură realizată de către dr. Romeo Dumitrescu, amplasată în fața Spitalului Municipal de Urgență Moinești.

Cubul Aleator – Ștefan Bandalac (Nijmege, Olanda), doctorat terminat în 2021 în Olanda. – aparat de reformat realitatea pentru obținerea diviziunii.
Păstrătorul Cheilor Cetății reprezintă o sculptură realizată de către Sorin George Purcaru (Iași) și care a fost realizată în cadrul Taberei de Pictură și Sculptură,  la data de 4.09.2015. Monumentul se regăseşte în faţa clădirii Primăriei Moinești.

Monumentul „Centenarul României” a fost inaugurat în anul 2018 și este o lucrare de artă urbană din bronz, realizată după modelul plachetei concepute de academicianul Corneliu Popescu , înfățișând harta României Mari, încadrată de Tricolor, peste care sunt suprapuse efigiile lui Mihai Viteazu, Al. I. Cuza și Regele Ferdinand Întregitorul, cu inscripția „100 ani de la Marea Unire”. În fundația monumentului este turnat un cilindru de bronz ce reprezintă o capsulă a timpului , în care a fost introdus un hrisov cu mesajului primarului la Centenarul României Mari, ca o legătură simbolică între generații.

Efigia Tristan Tzara se află vis-a-vis de Parcul DADA, într- zonă verde amenajată, în locul în care a existat locuința cofondatorului mișcării culturale dadaiste. Monumentul a fost ridicat de Societatea Cultural-Literară „Tristan Tzara, al cărei președinte era regretatul profesor  Vasile Robciuc (1942-2018) în anul 1991.

Monumente civile, edificii economice, culturale cu atractivitate turistică
Fosta Şcoala de Băeți este monument istoric (B) aflat în evidenţa Ministerului Culturii şi Cultelor.

Harta atracțiilor turistice

Parcul balnear „Parc Băi”

 Parcul Băi reprezintă pentru municipiul Moineşti cea mai renumită şi cea mai importantă zonă verde amenajată, aceasta lăudându-se cu o istorie de aproximativ 160 ani, grație descoperirii, în acest perimetru, a izvoarelor cu apă minerală.

Suprafaţa parcului este de 33,75 ha, distanţa dintre extremităţile sale geografice de pe axa NE-SV fiind de 1350 m, iar lăţimea maximă ( axa NV-SE) de 335 metri. Acest spațiu verde reprezintă un loc prielnic pentru plimbări, practicarea de sporturi, jocuri, odihnă în aer liber grație microclimatului ozonat, florei existente (salcâmii care au o vârstă de peste 100 ani, mesteceni, arini, brazi, ulmi) și a amenajărilor realizate printr-un proiect demarat cu fonduri europene, în valoare de aproximativ un milion de euro. În această oază răcoroasă de verdeață, temperatura pe timpul verii este cu 4-5 grade Celsius mai mică decât în restul orașului.

Pădurea de pini de la Moinești

  Rezervația Naturală „Pădurea cu Pini” – este singura rezervaţie de pin negru canadian din țară și printre puținele din Europa. Aflată pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu şi cu o suprafaţă de 15 hectare, pădurea a fost plantată de Societatea petrolieră „Steaua Română” în anul 1927, cu scopul de a contracara producerea alunecărilor de teren din zonă.

Constituie o arie naturală protejată instituită prin Legea nr. 5/2000, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), și reprezintă nu numai o zonă de conservare a Pinului negru (Pinus nigra), dar are și o importanță deosebită pentru turism, prin posibilitățile de agrement pe care le oferă și valoarea peisagistică.
Prezența ariilor natural protejate favorizează practicarea turismului științific, acesta reprezentând cu precădere o destinație pentru elevi, studenți, instituții de cercetare științifică din domeniu.

Cetatea dacică de la Moinești „Cetățuia”

Cetatea dacică din Moinești este o așezare fortificată realizată de geto-daci în sec.II î.Chr.-II d.Chr. În anul 1986 s-a efectuat primul sondaj de verificare în punctul denumit de localnici „Cetățuia”. Cu această ocazie au fost descoperite două locuințe de suprafață în partea de nord și de sud a secțiunii cu foarte multă ceramică dacică din categoria vaselor borcan, cești-opaițe, cupe, fructiere, câteva fragmente pictate, precum și fragmente de amfore. În campania anului 1989 a fost descoperită groapa turnului de apărare, de formă dreptunghiulară, cu lungimea de 11 m x 6,5 m. Grosimea stratului de cultură este de 0,80 m, iar materialele ceramice descoperite sunt tipice pentru sec.II î.Chr. și până la înc.sec.II d.Chr., când cetatea nu mai este locuită. În campaniile următoare, 1990-1992, cercetările au continuat atât pe acropolă cât și pe cea de a treia terasă cu care ocazie s-au descoperit noi locuințe de suprafață, dar și cu fundație de piatră. În SV s-a descoperit o locuință de suprafață și două artefactevetre rotunde pe pat de piatră, o locuință ușor adâncită în pământ și trei gropi cu resturi menajere. Alături de ceramică dacică și romană s-au mai descoperit câteva obiecte din fier și doi denari romani republicani. Promovarea coerentă și consecventă acestui obiectiv arheologic va scoate în evidență importanța cetății pentru apărarea zonei de trecere situată între Moldova și Transilvania, precum și pentru evoluția. În prezent un traseu turistic montan cu plecare din Parcul Osoiu spre această așezare fortificată este disponibil.

Izvoarele cu ape minerale

Izvoarele cu apă minerală din Parcul Băi au fost  descoperite în anul 1856. Printre pacienţii veniţi pentru cură balneară la Moineşti, în vara anului 1909 se regăseşte marele pictor român Ştefan Luchian, care a fost impresionat de peisajul „scânteietor” de la Moineşti şi a pictat mai multe tablouri cât a stat aici.

Este de amintit ca în zona izvoarelor, undeva lângă podeţul de astăzi, a existat până către 1955, o baie evreiască pentru „ritualuri de curăţare trupească de vinerea” (shabbat) pe care o foloseau şi cei de rit ortodox, ba chiar, în urma unei înţelegeri, li se dădea voie elevilor de la „Şcoala de băieţi” să facă acolo baie o dată pe săptamână, mai ales duminica.

Indicațiile terapeutice prezentate în buletinele de analiză pentru două dintre sursele de ape minerale sunt următoarele:

– Izvorul nr. 1 – este recomandat pentru a fi folosit în cură internă, pentru: afecțiuni ale tubului digestiv (gastro-duodenite cronice, enterocolite cronice nespecifice), afecțiuni hepato-biliare, ce necesită cure de colereză (dischezii biliare, colecistite cronice, sechele postoperatorii pe căile biliare), boli de nutriție și metabolism;
– Izvorul nr. 2 – este recomandat în cura internă, pentru: afecțiuni ale tubului digestiv (gastro-duodenite cronice, enterocolite cronice nespecifice), afecțiuni hepato-biliare, ce necesită cure de colereză (dischezii biliare, colecistite cronice, sechele postoperatorii pe căile biliare), boli de nutriție și metabolism.

Ultima actualizare: 12:53 | 21.06.2024

Sari la conținut