Prima atestare documentară a localității este datată 1437, iar primul document în care Moineștiul este nominalizat ca târg este acela din anul 1832, când avea 188 de case și 588 de locuitori. Târgul Moinești era un loc de întâlnire între locuitorii de pe Valea Trotușului și Valea Tazlăului, a celor veniți din Transilvania; aici existau izvoare de păcură, exploatări forestiere, alte produse mestesugărești și agroalimentare. Aici s-a născut, în 1896, poetul și eseistul de renume mondial Tristan Tzara (Samuel Rosenstock), fondatorul Dada, o mișcare contestatară în artă.
În anul 1921 Moineștiul devine comuna urbană și odată cu acest eveniment crește funcția lui administrativă – Moinești era reședința comunei urbane și în același timp reședința plasei Tazlău. În anul 2001 orașul Moinești a fost declarat municipiu. Cea mai veche mențiune despre existența și exploatarea petrolului în România se referă la localitatea Lucăcești, astăzi parte componența a orașului Moinești, de pe Valea Tazlaului Sărat; primele distilerii de petrol din țară sunt menționate în prima jumatate a secolului al XIX-lea la Gazarie, cartier al orașului Moinești. În bazinul petrolifer al Moldovei s-a forat prima sondă mecanică din România (în 1861) și printre primele din lume. La Moinești a fost instalată a patra mare rafinărie din țară (1923); din toate acestea reiese faptul ca începuturile industriei petroliere în țara noastră au avut loc pe meleagurile moineștene.
OPORTUNITĂȚI DE INVESTIȚII
Agricultura
Din totalul suprafeței administrative a municipiului, terenul agricol acoperă 2590 ha, din care terenul arabil este de 538 ha. Pentru a valorifica tradiția economică a zonei, pentru a o face mai productivă, un adevărat motor al dezvoltării locale, sunt necesare investiții pentru extinderea și modernizarea actualelor exploatații agricole prin stimularea dezvoltării unor ferme vegetale ecologice, structurate pe culturi specifice, prin dezvoltarea structurilor asociative capabile să realizeze activități de producție agricolă rentabile. Se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociațiilor de producători precum și dezvoltarea nișei de piață a agriculturii ecologice. Se pot amenaja în zonă ferme de creștere a păsărilor, inclusiv baze de procesare și valorificare a produselor avicole, ferme de melci, iepuri s.a.
Industria agroalimentară
Centre de tăiere-abatorizare, carmangerii, unități de colectare și prelucrare a produselor animale: lapte, lâna, piei s.a..
Centre de colectare, prelucrare și valorificare a produselor vegetale;
Suprafețele de pădure asigură suficiente cantități de fructe de pădure, ciuperci și plante medicinale din flora spontană încât să facă oportune si foarte profitabile eventualele investiții în amenajarea unui centru de colectare, prelucrare și valorificare a acestora.
Industrie
Pentru ocuparea integrală a forței de muncă disponibile și dezvoltarea socio-economică a municipiului, administrația locală încurajează investițiile, în special în domeniile nepoluante. Există în zonă forță de muncă calificată în foraj-extracție și mentenanță în industria petrolieră, prelucrarea lemnului, făcând posibile investiții în amenajarea unor ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, mobilier de grădină, cherestea s.a., dar și persoane calificate în industria ușoară (textile, încălțăminte, artizanat).
Turism și agroturism
Municipiul Moinești este stațiune turistică de interes local din februarie 2017 si are șanse reale de a se alinia în rândul stațiunilor balneoclimaterice, atât datorită peisajelor naturale, cât și numeroaselor izvoare de ape minerale curative. Zona în care se află, municipiul dispune de numeroase atracții turistice între care se remarcă:
Parcul Băi (unde se află izvoarele cu ape minerale curative) – reabilitat cu fonduri UE 2012;
Parcul cu Pini (2 pensiuni, căsuțe camping, teren tenis de câmp, centru SPA, restaurant);
Cetățuia (cetate dacică atestată arheologic);
Dealul lui Ghindaru (unde arheologii au descoperit artefacte ale culturii pre-Cucuteni cu o vechime de peste 5000 de ani);
Monumentul Tzara Dada (opera artistului Ingo Glass) – inaugurat in 1996 la sărbătorirea centenarului nașterii lui Tristan Tzara;
Casa Kaddish și Cimitirul Evreiesc (unde cea mai veche piatră tombală cu text recognoscibil este datată din 1714);
Lacul Tarnița-cel-fără-de-fund din munții Berzunți.
În imediata proximitate a municipiului, se află:
Mănăstirea Stirigoi (aflată într-un peisaj sălbatic, înconjurata de păduri seculare);
Muzeul Urmașilor Răzeșilor Găzari – sat Prăjești, comuna Măgirești;
Stațiunea și Salina Târgu-Ocna;
Stațiunea Slănic Moldova;
Centrul de Cultură Rossetti-Tetcanu (unde a creat compozitorul de talie internațională George Enescu).
Deasemenea, putem menționa tradițiile locale, gastronomia specifică și ospitalitatea proverbială a moldovenilor. Administrația locală este preocupată de promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare pentru creșterea atractivității zonei ca destinație turistică, existînd deja un calendar foarte bogat de evenimente. În acest sens, sunt încurajate investițiile în domeniul energiei eoliene (municipiul este înconjurat de dealuri), energiei solare, a unui complex energetic (prin piroliza deșeurilor menajere), amenajarea unor tabere și cantonamente sportive, a unui centru de tratament balnear și de recuperare medicală – ca soluție pentru reabilitarea și reamenajarea hotelului, bazine de înot acoperite (pe locul actualului ștrand existent), campinguri, baze sportive de vară, trasee de treking de-a lungul reliefului montan, circuite pentru atv-uri, mountainbike etc., restaurante cu specific local, centre de vânătoare, de pescuit ș.a.
Infrastructura
Strategia administrației locale prevede măsuri menite să îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al ambientului natural, serviciilor și imaginii zonei în general, să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat fie sub forma investițiilor directe fie sub forma parteneriatelor. Sunt necesare investiții majore în zone de agrement și turism, pentru reabilitarea drumurilor, reabilitarea unor clădiri publice, lucrări ce țin de cursurile de apă.
Cartiere componente
Hangani 266 ha cu 1.341 locuitori
Văsăiești 226 ha cu 1.581 locuitori
Lunca Dealu Mare 306 ha cu 880 locuitori
Lucăcești 248 ha cu 1.434 locuitori
Găzărie 182 ha cu 1.005 locuitori
Populația municipiului la 31.12.2011: 21800 persoane (Recensământ 2011)
Populație ocupată: 7.936 persoane din care:
agenți economici – 489
intelectuali – 915
ocupații tehnice – 1.311
funcționari – 377
lucrători – 952
agricultori – 414
meșteșugari – 1.573
operatori – 1.421
muncitori necalificați – 484
Populație curent activă: 10.001 persoane din care:
7.937 populație curent ocupată
1.275 șomeri în căutarea altui loc de muncă
789 șomeri în căutarea primului loc de muncă.
Populație inactivă: 10.209 persoane din care:
4.912 elevi și studenți
4.473 pensionari
2.526 casnice
2.78 întreținute de alte persoane
65 întreținute de stat
155 persoane cu altă situație economică
Suprafața totală
Total fond funciar: 5490 ha din care:
agricol: 2273 ha
arabil: 554 ha
vii: 7 ha
pășune: 855 ha
fânețe: 857 ha
neagricol: 2310 ha
pădure: 1056 ha.
Fond de locuințe
Fond de locuințe (an 2011) ~ 8550.
Accesul reședinței la rețeaua de comunicații:
drum modernizat Moinești-Piatra Neamț
drum modernizat Moinești-Comănești-Miercurea Ciuc
drum modernizat Moinești-Tg. Ocna-Onești
drum modernizat Moinești-Bacău
autogară
cale ferată Moinești-Comănești
transport în comun local privat.
Lucrări tehnico-edilitare:
străzi 62 km, din care asfaltate 48 km;
rețele noi de apă potabilă – circa 12 km. (partial finantare din fonduri europene, parțial finanțare de la bugetul local);
stație de epurare ape uzate Moinești Nord – capacitate 679 mc/h. (reabilitată cu fonduri UE);
stație de epurare ape uzate Moinești Sud – capacitate 174 mc/h. (nouă, fonduri UE, proiect derulat in perioada 2013 – 2017).
