Nașteri

TEMEI LEGAL

1. Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
3. Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare
4. Ordonanţa Guvernului nr. 41/ 2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice
5. Hotărârea Guvernului nr. 495/ 1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie;
6. Legea nr. 272/ 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare;
7. Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

CUM ÎNREGISTREZ ACTUL DE NAȘTERE AL COPILULUI?

Actul de naştere se înregistrează la serviciul public local pentru evidenţa persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărei rază a avut loc naşterea.

Pentru naşterile suvenite pe raza teritorială a municipiului Moinești, înregistrarea naşterii se face la sediul SPCLEP Moinești, Compartiment Stare Civilă- str. Tudor Vladimirescu, nr. 206.

Certificatul de naștere se eliberează în termen de 3 zile de la depunere/înregistrare.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii:

• 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viată;
• 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
• 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;
• 30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

În termenele prevăzute se cuprinde atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se face declarația.

Când declarația naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute, după expirarea celor 30 de zile, înregistrarea naşterii copilului se face cu aprobarea primarului şi cu avizul conform al serviciului public judeţean pentru evidenţa persoanelor, în cazul judeţului Bacău- Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Bacău.

CE DOCUMENTE SUNT NECESARE PENTRU ÎNREGISTRAREA NAȘTERII?

a) Când părinţii sunt căsătoriţi:

• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc la maternitate);
• certificatul de căsătorie al părinţilor copilului;
• actele de identitate privind părinţii, aflate în termen de valabilitate, (buletinul/ cartea de identitate/ cartea provizorie de identitate). În situaţia în care declararea naşterii nu e făcută de mamă sau tată, este necesar actul de identitate al declarantului.
• dacă părinții sunt căsătoriti, dar poartă nume de familie diferit, se solicită declarația scrisă, semnată de ambii părinti, exclusiv în față ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea, cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul;

b) Când părinţii nu sunt căsătoriţi:

•   certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc de la maternitate);
•    • certificatul de naştere al mamei;
•    • actul de identitate al mamei, aflat în termen de valabilitate, (buletinul/ carte de identitate/ cartea provizorie de identitate) şi al tatălui (dacă recunoaşte copilul);
•    • actul de identitate al tatălui, aflat în termen de valabilitate, (buletinul/ carte de identitate/ cartea provizorie de identitate), dacă recunoaşte copilul;
•    • Dacă părintii nu sunt căsătoriti şi tatăl copilului îl recunoaşte, se anexează declaratia de recunoaştere a copilului dată exclusiv în fata ofiterului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimtământul mamei, dat de asemenea, exclusiv în fața ofiterului de stare civilă care înregistrează naşterea.

c) Când părinţii sunt cetăţeni străini:

• certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine de la maternitate);
• actul de identitate, aflat în termen de valabilitate, (carte de identitate/ carte de rezidenţă pentru membrii familiei/ permis de şedere/ certificat de înregistrare a cetăţeanului U.E. ori Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene – se prezintă împreună, după caz) al ambilor părinţi;
• paşaportul părintelui cetăţean străin/ părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi;
• certificatul de căsătorie al părinţilor copilului (dacă este cazul) eliberat de autorităţile din:
•            – România,
•            – străinătate (simplu/ cu apostille/ supralegalizat) tradus şi legalizat
• declaraţie dată la notar public, cu ajutorul unui traducător autorizat – de recunoaştere a paternităţii şi purtare a numelui – făcută în prezenţa ambilor părinţi (când părinţii copilului, cetăţean/ cetăţeni străini nu sunt căsătoriţi).
• În situaţia în care declarantul este cetăţean străin necunoscător al limbii române, la depunerea documentelor necesare înregistrării naşterii se va folosi interpret autorizat.

d) Când părintele sau părinţii sunt minori:

• Tatăl minor care recunoaşte un copil va prezenta expertiza psihiatrică prin care se face dovada discernamântului.

Dacă ambii părinți au vârsta sub 14 ani sunt necesare următoarele:

– certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unitătii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

– actul de identitate al reprezentantului legal al mamei sau al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de reprezentantul legal al mamei; (original şi copii)

– certificatul de naştere al mamei (original şi copie)

CUM SE STABILESC PRENUMELE ȘI NUMELE DE FAMILIE – POTRIVIT CODULUI CIVIL?

Numele de familie

a) Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei părinţilor

• Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.
• Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor.
• Dacă părinţii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu înregistrarea naşterii la Serviciul stare civilă, fiind necesară prezenţa ambilor părinţi. În caz de neînțelegere, va hotărî instanța de tutelă numele de familie al copilului.
• Copilul conceput în cadrul căsătoriei (conform art. 412 Cod civil – Intervalul de timp cuprins între a trei sută şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii. El se calculează zi cu zi) are ca tată pe fostul soț al mamei. Dacă mama, după desfacerea căsătoriei, a schimbat numele de familie comun din timpul căsătoriei, numele copilului se va stabili prin declarația ambilor părinți (mama și fostul soț) dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea. În caz contrar va hotărî instanța de tutelă numele de familie al copilului.

b) Copilul născut în afara căsătoriei

• Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită.
• Atunci când tatăl nu l-a recunoscut pe copilul său, acesta va dobândi numele de familie al mamei, respectiv rubrica tată se va bara.
• Dacă copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de ambii părinţi fireşti numele de familie al copilului va fi stabilit de către părinţii săi, prin completarea unei declaraţii, copilul urmând să poarte numele de familie al unuia dintre aceştia (tată/ mamă) ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara odată cu înregistrarea naşterii în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea, fiind necesară prezenţa părinţilor.
• În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora.
• Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată naşterea. În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată naşterea.
• Documente necesare pentru recunoaşterea paternităţii şi purtarea numelui:
• cartea de identitate, tată, mamă (original şi fotocopie)
• certificatul de naştere, tată, mamă (original şi fotocopie)

c) Copilul născut cu tată necunoscut (fără tată)

• Dacă mama declară că nu este căsătorită, şi aceasta rezultă din actul de identitate coroborat cu certificatul ei de naştere, copilul se înregistrează cu numele de familie al acesteia, iar rubricile referitoare la “tată “ nu se completează.

d) Situaţia copilului născut din relaţia extraconjugală a mamei căsătorite

În situaţia în care femeia căsătorită dă naştere unui copil ca urmare a unei relaţii extraconjugale, copilul îl va avea ca tată prezumat, în acte, pe soţul mamei. Dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului se va proceda, potrivit celor de mai jos:

• se obţine certificat de naştere al copilului – având numele comun al părinţilor, tatăl = soţul mamei, respectiv numele mamei din căsătorie;
• este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie având ca obiect – tăgada paternităţii;
• pronunţarea unei sentinţe civile de tăgadă a paternităţii
• prezentarea mamei împreună cu tatăl copilului, la Serviciu stare civilă, de la locul unde a fost înregistrată nașterea, pentru a face declaraţia de recunoaştere a paternităţii şi purtarea numelui copilului (Important – numele de familie al mamei rămâne cel pe care aceasta l-a purtat la momentul naşterii copilului, respectiv numele din căsătorie).

e) Când părinţii au domicilii diferite în actele de identitate

• părintele care declară naşterea dă o declaraţie cu privire la domiciliul copilului.

Prenumele

• Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere făcută de părintele care declară naşterea. În situaţia în care există neconcordanţe între prenumele copilului înscris pe certificatul medical constatator al naşterii şi cel declarat, prenumele se stabileşte pe baza declaraţiei scrise şi semnate de ambii părinţi în faţa ofiteţului de stare civilă. În caz de neînţelegere, instanţa de tutelă stabileşte prenumele copilului.
• Prenume indecente sau ridicole
• Ofiţerul de stare civilă are obligaţia legală să refuze înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente, ridicole, ori altele asemenea, de natură a afecta ordinea publică, bunele moravuri sau interesele copilului, părinţii putând opta pentru un alt prenume corespunzător.

CE DOCUMENTE SUNT NECESARE PENTRU ÎNCUVIINȚAREA PURTĂRII NUMELUI?

• cerere tip;
• declarația ambilor părinți dată în fața ofițerului de stare civilă unde s-a întocmit actul de naștere prin care s-a încuviințat purtarea numelui de familie al minorului;
• certificatul original pentru actul în care a intervenit modificarea;
• copie xerox după actele de identitate ale părinților.

CUM SE STABILEȘTE PATERNITATEA?

Recunoașterea unui copil în afara căsătoriei, după înregistrarea nașterii, se face prin declarație scrisă a tatălui, dată în fața ofițerului de stare civilă care are în păstrare actul de naștere al copilului, prin înscris autentic sau testament sau prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Documente necesare

• cerere tip;
• sentința civilă definitivă și irevocabilă prin care s-a stabilit filiația față de cel de-al doilea părinte;
• certificatul original pentru actul în care a intervenit modificarea;
• copie xerox după actele de identitate ale părinților.

Contestarea paternității

• Cerere tip;
• Sentința definitivă și irevocabilă prin care s-a contestat recunoașterea paternității;
• Certficatul original pentru actul în care a intervenit modificarea.

CUM SE OBȚINE UN CERTIFICAT DE NAȘTERE-DUPLICAT?

Duplicatul după certificatul de naștere se eliberează persoanelor îndreptăţite, odată cu întocmirea unui certificat de naștere în registrele de stare civilă sau ulterior pe baza cererii depuse de titular sau alte persoane îndreptăţite de către serviciul public local de evidenţă a persoanelor sau primăria la care s-a întocmit actul sau care-l are în arhivă.

Persoanele care au domiciliul în alte localităţi din România decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la primăria în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând primăria unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.

În municipiul Cluj-Napoca, cererile pentru eliberarea certificatelor de naștere – duplicat se depun la sediul SPCLEP Moinești, Compartiment Stare Civilă- str. Tudor Vladimirescu, nr. 206.

Termenul de eliberare a certificatului este de 30 zile.

Cui i se eliberează duplicatul?

• certificatul de naștere se eliberează numai titularului actului, sau persoanei mandatate pe baza unei procuri notariale speciale;
• pentru minori, care nu au acte de identitate, precum și pentru cei puși sub interdicție, certificatul de naștere se eliberează părintelui sau reprezentantului legal;

Documente necesare

• cerere tip;
• actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverință de identitate provizorie pentru cetățenii români cu domiciliul în țară);
• pașaportul-pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate sau cetățenii străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară; cetățenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumați mai întâi să solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidență a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pașapoarte.

În situația în care se solicită noul tip de certificat de stare civilă, este necesar să se predea vechiul certificat în vederea anulării.

În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al titularului actului de pe care se solicită certificat și nu există concordant între actul de identitate și evidențele de stare civilă, mai întâi se vor actualiza mențiunile aferente modificării intervenite.

NOTĂ: În cazul în care nu se prezintă vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sancționează contravențional cu amendă între 100-200 lei.

Documente necesare pentru eliberarea pe bază de procură

• buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat (împuternicit);
• procura specială.

PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din țara în care mandantele își are domiciliul, reședința, ori se află temporar.

PROCURA se mai poate întocmi și la un notar din țara respectivă, în acest caz este necesar să fie aplicată Apostila conform Convenției de la Haga din 1961, sau supralegalizată. După caz,

PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

– Numele, prenumele și domiciliul celui care mandatează;

– Numele, prenumele și domiciliul celui care este mandatat;

– obiectul mandatului care trebuie să fie special (să se arate actul de stare civilă care urmează a fi obținut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data încheierii actului respectiv).

– procura în original dacă este dată la notar în străinătate trebuie să conțină apostila conform convenției de la Haga, sau să fie supralegalizată, după caz;

– traducere în limba română autentificată de un notar public.

În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al celui care mandatează (schimbare de nume, căsătorie, divorț) pronunțate în străinătate, vă rugăm să solicitați informații suplimentare de la compartimentul de specialitate, la tel 0234-363680 intr. 123, sau e-mail starecivila@moinesti.ro .

CUM SE ELIBEREAZĂ EXTRASUL MULTILINGV DE PE ACTELE DE STARE CIVILĂ PRIVIND NAȘTEREA?

Compartimentul Stare Civilă eliberează, la cerere, extrase multilingve de pe actele de stare civilă privind naşterea. Acestea sunt documente care au aceeaşi putere doveditoare ca şi certificatele de stare civilă şi se folosesc de către titulari şi persoanele îndreptăţite în faţa autorităţilor străine din statele părţi la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat în anul 2012 ( Legea nr. 65/2012).

Documente necesare eliberării

Pentru solicitarea extrasului multilingv urmează a fi prezentate următoarele acte:

• cerere;
• actul de identitate (original) al titularului extrasului sau al persoanei care îl reprezintă;
• procura specială în cazul persoanelor împuternicite;

Temei legal pentru eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind nașterea

• Legea nr.65 din 20 aprilie 2012 pentru Aderarea României la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
• H.G. nr.727 din 25 septembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
• Convenţia CIEC nr.16 referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile Convenţiei nr.16 de către autorităţile competente ale statelor părţi sunt recunoscute fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă pe domeniul teritorial al Convenţiei.

Statele semnatare ale Convenţiei nr.16

Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Capul Verde, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind naşterea şi/sau căsătoria se eliberează titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.

Extrasele multilingve se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială.

Cetăţenii români cu domiciliul în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu actul de identitate aflat în termen de valabilitate.

Minorii în vârstă de peste 14 ani, deţinători sau nu ai unui act de identitate, au dreptul să solicite şi să primească extrase multilingve de naştere sau de căsătorie în nume propriu, asistaţi, după caz, de unul dintre părinţi sau de tutore, care semnează cererea.

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Confederaţiei Elveţiene ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu documente de identitate eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt sau cu paşaport, aflate în termen de valabilitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi străinii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu paşaport valabil.

Apatrizii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu permis de şedere temporar sau pe termen lung ori, după caz, cu paşaport aflat în termen de valabilitate, emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, la care România a aderat prin Legea nr.362/2005.

La cerere, solicitanţilor li se eliberează mai multe exemplare de extrase multilingve completate în baza aceluiaşi act de stare civilă.

CUM SE FACE TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR/EXTRASELOR DE NAȘTERE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI CARE AU AVUT/AU DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA?

În municipiul Moinești, cererile pentru transcrierea certificatelor şi extraselor de naștere se depun la sediul SPCLEP Moinești, Compartiment Stare Civilă- str. Tudor Vladimirescu, nr. 206.

Luni, Marţi, Miercuri, Joi: 07.30 – 16.00

Vineri: 07.30 – 13.30

Competenţa teritorială: cererea de transcriere, conform modelului prevăzut la Anexa 33 din Hotărârea Guvernului României nr.64/2011, modificată şi completată, se depune la primăria localităţii în raza căreia au ori au avut ultimul domiciliu, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, unde se va efectua transcrierea certificatului.

Documente necesare

• actul de identitate în original şi copie xerox (buletin, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate; pentru părintele cetăţean străin se va prezenta act de identitate şi/sau paşaport, după caz.
• adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. (pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită TRANSCRIEREA la Primăria ultimului domiciliul din ţară – Circulara I.N.E.P. nr. 17/17.08.2004).
• extras multilingv Formular A, în original + copie, conform Convenţiei nr. 16 de la Viena din 1976. De reţinut că aceste extrase nu trebuiesc apostilate, traduse ori legalizate (Austria, Belgia, Bosnia&Herţegovina, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Serbia şi Turcia.)
• certificatul ori extrasul de naştere în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedura constând în:

1. Vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă a actului de stare civilă.
2. Supralegalizarea de misiunea diplomatică a României din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România.
3. Supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

• traducere autentificată şi legalizată în limba română a certificatului sau extrasului de naştere, având ataşată o copie a certificatului sau extrasului de naştere tradus. (dacă traducerea şi legalizarea se realizează pe teritoriul statului emitent al certificatului străin, atunci şi traducerea la rândul ei trebuie să conţină Apostila Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz.)
• PROCURĂ SPECIALĂ, notarială ori consulară (cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE NAŞTERE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC), în original şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care procura trebuie să conţină de asemenea Apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz. Procura consulară nu mai necesită apostilare, legalizare si traducere.
• În procură să fie precizat domiciliul legal conform actului de identitate românesc.
• Declaraţia părinţilor pe propria răspundere (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizare, după caz.), că nu s-a mai solicitat înscrierea sau transcrierea certificatului de naştere în registrele de stare civilă române ori reconstituirea lui.
• Declaraţie notarială sau consulară (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961 sau supralegalizare, după caz.), din partea solicitantului, din care să rezulte că după transcrierea certificatului de naştere al copilului, acesta va fi trecut la domiciliul tatălui sau al mamei din România.
• Părintele care solicită transcrierea direct (nu prin împuternicit) la Primăria de domiciliu, poate da declaraţiile în faţa ofiţerului de stare civilă.
• certificatul de căsătorie al părinţilor în original şi copie xerox (în cazul în care căsătoria nu este transcrisă, se ataşează copie după traducerea legalizată a certificatului străin).

*în situaţia în care copilul provine dintr-o căsătorie încheiată în altă ţară, se transcrie mai întai certificatul de căsătorie şi ulterior certificatul copilului.

• Certificatele de naştere părinţi, în original şi copie xerox.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

CUM SE FAC RECTIFICĂRILE ȘI ORTOGRAFIERILE PE ACTELE DE STARE CIVILĂ REFERITOARE LA NAȘTERE?

Rectificări

Temei legal:

Art. 58 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi art.129, art. 130 din H.G. 64 din 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă.

Competența:

• Primăria care are în păstrare actul de stare civilă,
• Cererea se poate depune și la primăria de domiciliu a solicitantului.

Documente necesare:

• Certificatele de stare civilă ale solicitantului (naștere). După caz, certificatele de naștere și/sau căsătorie ale părinților.
• Actul de identitate al solicitantului.

Ortografieri

Temei legal:

Ordonanţa de Guvern. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 persoana al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile care îl privesc pe titular, cât şi la cele privind părinţii.

Competență:

• Primăria care are în păstrare actul de stare civilă,
• Cererea se poate depune și la primăria de domiciliu a solicitantului.

Documente necesare:

• Actul de identitate al solicitantului
• Certificatele de stare civilă care urmează a fi ortografiate.
• Declarație autentificată de notar public din partea unui traducător autorizat din care să rezulte că, în toponomia limbii materne, numelui de familie și/sau prenumelui ce urmează a fi ortografiat îi corespunde numele de familie și/sau prenumele așa cum este scris în limba maternă.

Efectele aprobării se extind asupra copiilor minori şi asupra celuilalt soţ, dacă au nume de familie comun, numai dacă acesta din urmă îşi dă consimţământul. Pe baza aprobării, se efectuează menţiune pe marginea actului de stare civilă şi se eliberează un nou certificat, iar cel eliberat anterior se reţine şi se anulează.

CARE ESTE PROCEDURA PRIVIND ACORDAREA PREMIULUI LA 100 ANI DE VIAȚĂ?

Cererile se depun după data împlinirii vârstei de 100 de ani de viaţă, la sediul Primăriei mun. Moinești, str. Vasile Alecsandri, nr. 14.

Documente necesare:

• cerere tip;
• copii xerox după actul de identitate al vârstnicului.