Transcrieri

TEMEI LEGAL

1. Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
3. Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Ordonanţa Guvernului nr. 41/ 2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.
5. Legea nr. 14/ 2018 privind aprobarea OUG nr. 33/ 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind actele de stare civilă şi actele de identitate ale cetăţenilor români,
6. Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR/EXTRASELOR CETĂȚENILOR ROMÂNI CARE NU AU AVUT NICIODATĂ DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA

Documente necesare:

1. Cerere tip – făcută în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată; în cazul minorilor în vârstă de peste 14 ani aceştia solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi sau, după caz, de către tutore, ori prin împuternicit cu procură specială;
2. Certificatul privind redobândirea cetăţeniei române eliberat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României acreditate în străinătate, în original şi 2 exemplare fotocopie;
3. Declaraţie pe proprie răspundere a titularului actului sau a reprezentantului legal, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, sau declaraţie notarială a acestora, în cazul cererilor depuse prin mandatar cu procură specială, din care să rezulte la care birou teritorial al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie s-a depus cererea de redobândire a cetăţeniei române;
4. Certificatul de stare civilă eliberat de autorităţile străine, în original şi 2 exemplare fotocopie; Traducerea certificatului, autentificată la notar, după caz, în original;
5. Paşaportul titularului şi cartea de identitate în copie şi original, după caz;
6. Actul de identitate al împuternicitului în original şi copie ;
7. Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie, în situaţia în care certificatul/extrasul de căsătorie străin nu conţine, distinct, această rubrică ;
8. Declaraţie pe proprie răspundere a titularului actului sau a reprezentantului legal, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, sau declaraţiei notarială a acestora, în cazul cererilor depuse prin mandatar cu procură specială, din care să rezulte dacă mai există alt act transcris/înscris sau reconstituit în registrele de stare civilă române ;
9. Consimţământul dat în formă autentică (notarial) al celuilalt părinte cetăţean străin cu privire la acceptul transcrierii certificatului de naştere al copilului minor;

În cazul in care titularul actului de naștere este căsătorit și divorțat sau văduv, ori a intervenit o schimbare de nume, mențiunile privind căsătoria și divorțul sau decesul soțului/soției, ori schimbarea de nume se vor înscrie (cu avizul DEPABD) după transcrierea certificatului de naștere.

Notă : pentru operativitate vă rugăm să prezentaţi actele în ordinea desfăşurată în prezentul formular

Atenţie!

În situaţia în care copilul în vârstă de până la 14 ani nu este înscris în certificatul constatator de redobândire a cetăţeniei române al părintelui, se va prezenta copie din paşaport după fila în care este trecut copilul minor, iar celălalt părinte, cetăţean străin, trebuie să-şi dea acordul cu privire la dobândirea cetăţeniei române a copilului minor. În cazul în care copilul are peste 14 ani şi nu figurează înscris în dovada de cetăţenie a părintelui este necesar să se prezinte consimţământul dat în formă autentică al acestuia cu privire la dobândirea cetăţeniei române.

Cererea de transcriere a unui certificat de naştere privind pe o persoană căsătorită va trebui să cuprindă şi fotocopia certificatului de căsătorie.

Cererea de transcriere a unui certificat de căsătorie va trebui să cuprindă fotocopii ale certificatelor de naştere ale soţilor, precum şi fotocopii ale actelor de identitate ale acestora (paşaport şi buletin, în cazul cetăţenilor din Republica Moldova).

Cererea de transcriere a certificatului de naştere al copilului minor va trebui să cuprindă fotocopii ale actelor de identitate ale ambilor părinţi, certificatul de căsătorie în fotocopie, precum şi certificatele de naştere ale părinţilor.

În situaţia în care, la depunerea cererii de transcriere, se constată că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documente necesare clarificării neconcordanţelor.

În cazul în care titularul actului de naștere este căsătorit și divorțat sau văduv, ori a intervenit o schimbare de nume, mențiunile privind căsăstoria și divorțul sau decesul soțului/soției ori schimbarea de nume se vor înscrie (cu avizul DEPABD) după transcrierea certificatului de naștere.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care nu corespund cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR/EXTRASELOR DE NAȘTERE A CETĂȚENILOR ROMÂNI CARE AU AVUT/AU DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA

Competenţa teritorială: cererea de transcriere, conform modelului prevăzut la Anexa 33 din Hotărârea Guvernului României nr.64/2011, modificată şi completată, se depune la primăria localităţii în raza căreia au ori au avut ultimul domiciliu, iar dacă nu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, unde se va efectua transcrierea certificatului.

Documente necesare:

• actul de identitate în original şi copie xerox (buletin, carte de identitate, carte de identitate provizorie) pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate; pentru părintele cetăţean străin se va prezenta act de identitate şi/sau paşaport, după caz.
• adeverinţă din care să rezulte ultimul domiciliu, eliberată de formaţiunea de evidenţă informatizată a persoanei a ultimului loc de domiciliu, necesară în vederea stabilirii cu exactitate a primăriei competente să primească cererea. (pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care solicită TRANSCRIEREA la Primăria ultimului domiciliul din ţară – Circulara I.N.E.P. nr. 17/17.08.2004).
• extras multilingv Formular A, în original + copie, conform Convenţiei nr. 16 de la Viena din 1976. De reţinut că aceste extrase nu trebuiesc apostilate, traduse ori legalizate (Austria, Belgia, Bosnia&Herţegovina, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Serbia şi Turcia.)
• certificatul ori extrasul de naştere în original eliberat de autorităţile străine, care să conţină APOSTILA conform Convenţiei de la Haga din 1961, dacă ţara emitentă este semnatară a convenţiei; în cazul în care ţara emitentă nu este semnatară a Convenţiei de la Haga sau a unei convenţii bilaterale cu România, certificatul ori extrasul trebuie să fie SUPRALEGALIZAT, procedura constând în:

1. Vizarea documentului de autoritatea competentă a statului de provenienţă a actului de stare civilă.
2. Supralegalizarea de misiunea diplomatică a României din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România.
3. Supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

• traducere autentificată şi legalizată în limba română a certificatului sau extrasului de naştere, având ataşată o copie a certificatului sau extrasului de naştere tradus. (dacă traducerea şi legalizarea se realizează pe teritoriul statului emitent al certificatului străin, atunci şi traducerea la rândul ei trebuie să conţină Apostila Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz.)
• PROCURĂ SPECIALĂ, notarială ori consulară (cu specificarea: PENTRU TRANSCRIEREA ACTULUI DE NAŞTERE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC), în original şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public din România, de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care procura trebuie să conţină de asemenea Apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz. Procura consulară nu mai necesită apostilare, legalizare si traducere.
• În procură să fie precizat domiciliul legal conform actului de identitate românesc.
• Declaraţia părinţilor pe propria răspundere (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizare, după caz.), că nu s-a mai solicitat înscrierea sau transcrierea certificatului de naştere în registrele de stare civilă române ori reconstituirea lui.
• Declaraţie notarială sau consulară (autentificată de oficiul consular român sau de un notar public din ţara de reşedinţă, situaţie în care declaraţia trebuie să conţină Apostila conform Convenţiei de la Haga din 1961 sau supralegalizare, după caz.),  din partea solicitantului, din care să rezulte că după transcrierea certificatului de naştere al copilului, acesta va fi trecut la domiciliul tatălui sau al mamei din România.
• Părintele care solicită transcrierea direct (nu prin împuternicit) la Primăria de domiciliu, poate da declaraţiile în faţa ofiţerului de stare civilă.
• certificatul de căsătorie al părinţilor în original şi copie xerox (în cazul în care căsătoria nu este transcrisă, se ataşează copie după traducerea legalizată a certificatului străin).

*în situaţia în care copilul provine dintr-o căsătorie încheiată în altă ţară, se transcrie mai întai certificatul de căsătorie şi ulterior certificatul copilului.

• Certificatele de naştere părinţi, în original şi copie xerox.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR/EXTRASELOR DE CĂSĂTORIE A CETĂȚENILOR ROMÂNI CARE AU AVUT/AU DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA

Competenţa teritorială – cererile de transcriere se depun la primăria de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceştia îşi au domiciliul; Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se adresează primarului de la ultimul domiciliu avut în ţară, ori dacă nu au avut niciodată domiciliu în România, Primarului Sectorului 1 al municipiului Bucureşti.

1. Cererea de transcriere se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
2. Certificatul sau extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile din străinătate, în original şi copie.

– Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI de asistenţă judiciară este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;

– Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebui obligatoriu apostilat;

– Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritățile competente ale statului emitent, misiunea diplomatică a României din țara respectivă și în ultimul rând Ministerul Afacerilor Externe București);

3. Traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de căsătorie în original, dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

4.Actul de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, în original şi copie;

5.Certificate de naştere în original şi copii;

6.Declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;

7.Declaraţie din partea soţului care solicită transcrierea că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit.

8. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de căsătorie şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

În situația în care se prezintă extras multilingv de căsătorie, corespunzător formularului prevăzut de Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fără traducere, legalizare sau fără o formalitate echivalentă.

Traducerea, procura, declaraţia cu privire la numele de familie după căsătorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR/EXTRASELOR DE DECES A CETĂȚENILOR ROMÂNI CARE AU AVUT/AU DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA

Competenţa teritorială: cererile pentru transcrierea certificatelor/extraselor de deces se face la primăria – locului de domiciliu al solicitantului sau primăria unităţii administrativ- teritoriale de la – ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată.

1.Cererea de transcriere– se face în nume propriu de către persoana îndreptăţită, sau prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

2.Certificatul/extrasul de deces eliberat de autorităţile străine, în original;

Actele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

Actele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

Actele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritățile competente ale statului emitent, misiunea diplomatică a României din țara respectivă și în ultimul rând Ministerul Afacerilor Externe București);

1. Copia certificatului/extrasului de deces eliberat de autorităţile străine;
2. Traducerea legalizată (dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
3. Copii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie ale decedatului;
4. Copii ale actului de identitate sau paşaportului, după caz, al decedatului;
5. Declaraţie din partea solicitantului că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, în actele de stare civilă române;
6. Act de identitate solicitant.
7. Procura specială în original, în cuprinsul căreia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de deces şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz;

În situația în care se prezintă extras multilingv de deces, corespunzător formularului prevăzut de Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fără traducere, legalizare sau fără o formalitate echivalentă.

Traducerea, procura, declaraţia cu privire la numele de familie după căsătorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.